Inghetata Alpin

Aveam 23 de ani cand am inceput primul job intr-o agentie de PR de renume din Bucuresti. La inceput am fost mandra ca lucrez cu oameni atat de valorosi – sefa mea era un lider in domeniu, iar eu urma sa invat totul despre comunicare. Si chiar am invatat multe, de la scris comunicate de presa la gandit campanii destepte, la cum lucrezi cu un influencer sau cum sa faci un plan de social media.

Insa cu un pret destul de mare: libertatea si autenticitatea mea.

Nu am sa uit niciodata o scena pe care am trait-o la un moment dat, o scena care este cu mine zi de zi si care imi aminteste cat de departe eram de mine atunci.

Lucram pentru o clienta care imi era profund antipatica. Simteam ca nu ne respecta si nu ne intelege munca, pentru ca ne trata foarte urat, chiar daca faceam tot ce era posibil sa o multumim. Agentia alegea sa o pastreze din ratiuni financiare, iar eu eram persoana responsabila de relatia cu ea. Si numai gandul ca trebuia sa o vad sau momentul cand primeam un email imi faceau stomacul sa se stranga si inima sa imi bata mai tare de stress.

Intr-o zi, clienta ne-a chemat la ea, pe sefa mea si pe mine. Eram impreuna intr-un birou enorm, cu mobila grea de lemn masiv, iar atmosfera era tensionata – stiam ca urma sa ne certe. Stateam pe unul dintre scaunele mari si foarte incomode de lemn si imi venea sa ma fac tot mai mica. Poate chiar sa dispar. Pentru orice nemultumire a ei, eu as fi fost vinovata dar imi pierdeam va savurand o inghetata.

Si, deodata, m-am simtit ca intr-un film. Stii momentul acela in care personajul iese din pielea lui si se uita de sus la intreaga scena? Fix asta mi s-a intamplat si mie. Am iesit pentru un moment din rolul Ancai cea speriata si am avut o imagine de ansamblu.

“Ce caut eu in acest film prost? De ce las eu o femeie care este agresiva si needucata sa isi bata joc de mine si de munca mea? Cum am ajuns aici?”

Simteam ca nu am ce sa caut acolo. Ca nu imi place ce fac si pentru cine. Ca nu imi place sa fiu angajata si sa fiu fortata sa lucrez pentru cine decide altcineva. Practic, eram impinsa in gura leului de sefa mea, care stia foarte bine cum era clienta respectiva, dar careia ii permitea o multime de derapaje … pentru bani.

Nu puteam spune nimic. M-am simtit atat de falsa in acel moment! Daca as fi fost autentica, m-as fi ridicat si, calm, i-as fi spus doamnei ca refuz sa mai lucrez pentru ea. Ca este libera sa isi gaseasca o alta agentie care sa ii suporte schimbarile bruste de directie si de atitudine. Ca este o agresoare si ca nu ii permit sa ne mai jigneasca.

Doar ca nu puteam face asta. Eram doar un simplu angajat. Nu era firma mea. Nu era clientul meu. Iar sefa mea imi mai spusese si cu alte ocazii ca astfel de clienti imi platesc salariul.

Asa ca, desi am avut o realizare importanta in acel moment, am inghitit tot ce ne-a spus, fara vreun cuvant.

Am fost foarte suparata in acea zi. Pe mine, in primul rand.

Frustrarea acelui moment si sentimentul ca m-am tradat m-au urmarit mult timp. Am platit timp de multe luni pretul autenticitatii si al libertatii. Am zambit de multe ori cand nu aveam de fapt de ce. Am spus de si mai multe ori ca sunt ok cand nu eram. Si am dat o multime de mailuri elegante in continuare aceleiasi cliente pe care o uram.

In tot acest timp mi-am dorit sa fiu libera. Mi-am dorit sa pot alege eu cu cine lucrez. Sa pot decide eu ce clienti sunt aliniati cu valorile mele. Sa pot sa ma ridic de la masa oricand si spun “nu”. Sa pot pune limite si sa nu mai las oamenii sa ma raneasca, doar pentru ca au bani. Mi-am dorit sa fiu autentica si sa traiesc o viata in care sa spun mereu adevarul. Elegant, dar adevarul.

Mi-a luat ceva timp sa devin libera. Si asta s-a intamplat odata cu primul meu client de PR si branding personal, Andrei. El mi-a propus sa lucram impreuna si asa am devenit freelancer si propriul meu sef.

Autenticitatea si libertatea au devenit valorile mele cheie. Am avut atunci un shift puternic de valori, un shift care se intampla doar in momente rare din viata.

Am fost atat de fericita cand mi-am dat seama ca nu mai trebuie sa fiu angajat!

Gata cu sefi care ma obliga sa lucrez cu cine nu imi place! Eu imi iau propriile decizii acum ­čÖé

Primele saptamani de freelancing au fost absolut minunate. Si sunt si astazi freelancer si iubesc libertatea pe care o am.

Imi pot face programul cum doresc.
Nu mai am vreun sef care decide pentru mine.
Pot munci cat de mult sau cat de putin vreau intr-o zi.
Pot sa aleg cu sufletul clientii cu care lucrez si simt ca fac o diferenta cu adevarat in viata lor.
Ma trezesc bucuroasa in fiecare zi, stiind ca fac ce imi place.

Si as fi facut orice ca sa imi pastrez aceasta libertate castigata cu greu.

In acelasi timp, am descoperit ca libertatea atat de pretios castigata vine la pachet cu un set de lucruri pe care e nevoie sa le fac bine, lucruri de care nu as fi avut nevoie daca as fi fost angajat.

Iar primul dintre el a fost, ca pentru orice antreprenor sau freelancer, sa invat sa ma promovez pe mine. Sa invat sa imi construiesc un brand personal. Sa invat sa comunic cu potentialii clienti intr-un mod care sa ii faca sa isi doreasca sa lucram impreuna.

Sa devin suficient de cunoscuta ca sa nu mai fiu nevoita sa accept, de data asta, clienti pe care nu mi-i doresc, doar din ratiuni financiare.

Sa creez materiale relevante, care sa ii apropie pe oameni de mine. Sa am un plan de comunicare pe care sa il respect. Sa imi gasesc partenerii potriviti, care sa imi duca brand-ul mai departe.

Totul ca sa pot avea putere de negociere atunci cand stabilim un fee si sa pot cere fee-uri mai mari pentru serviciile mele, pentru ca lumea stie acum cine sunt.

Stiu ca si tu, ca antreprenor sau freelancer, ai nevoie de aceleasi lucruri pentru ca sa-ti pastrezi libertatea si bucuria de a alege cu cine lucrezi. Si pentru ca sa poti stabili tu preturile pe care le ceri pentru serviciile sau produsele tale.

Sau, daca esti cumva in locul in care eu eram ca angajat, adica lucrezi cu clienti pe care ii antipatizezi si inghiti multe lucruri care nu iti fac placere deloc, e momentul sa schimbi ceva.

Poate ca pretul pe care il platesti pentru libertatea de a fi antreprenor sau freelancer este mult prea mare.

E nevoie sa inveti sa iti construiesti un brand personal care iti va aduce libertatea de a alege cu cine lucrezi. Si cat de mult o faci.

Despre pasii cheie de care ai nevoie pentru a-ti construi un brand personal puternic vorbesc dupa ce manc inghetata Alpin.

Author: Alina Ileana

Share This Post On

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *